„Este unul dintre noi! El cu mine suntem 1! Fapte, nu vorbe! Doar… Fapte. Fara politica! Ati ghicit! E Tati!!!”
Este povestea (pe scurt) a ultimilor 26 de ani, este povestea consumerismului si a consumatorului din Romania, este povestea presei, a publicitatii. Este povestea unui popor trist, ghidat din primii ani de scoala dupa „capul plecat, sabia nu taie”. Este povestea unui trecut de rahat, un prezent diareic si a unui viitor constipat. Constipat in aceeasi oameni, cu alte masti, constipat in promisiuni si vise frante. Blocati in anusul Romaniei, pictat in culori americanesti de catre “adevaratii europeni”, ne scremem, la unison, in a crea o viata mai buna celor ce ne promit promisiuni promise in desertaciune. Ne scremem in a le crea cale libera pentru a faptui ( FĂPTUÍ, făptuiesc, vb. IV. Tranz. A face, a săvârși ceva; spec. a comite un delict, o infracțiune. – Fapt + suf. -ui. ). Iar ei, tacuti, senini si linistiti – FAPTUIESC! Iar partasii lor suntem noi, scremacii. Marea turma de scremaci – egala cu ZERO, pentru care ei au valoare si unicitate – UNU. Dar,da. Sunt dintre NOI. Si ei s-au scremut. S-au scremut sa promita constant. Si ati ghicit! Sunt Taticii nostri! Fiecare il iubeste pe Tatuca, pe Tatuca ala al lui, chiar daca se schimba la patru/opt ani. Pe Tatuca il iubim chiar daca se schimba, pentru ca nu este vina lui. Este vina Mamei noastre, POLITICA, care-i o curva! Noroc ca are fii si fiice intelegatoare. Asadar, fratilor, in apropierea sarbatorilor, va spun “Sa pastem fericiti!”.
Guerrero 112 